Cum ne pot manipula emotional, copiii!?

Cum ne pot manipula emotional, copiii!? Motto : „Abilitatea noastră de a funcționa, depinde de sentimentul nostru de apartenență” – Rudolf Dreikurs

Ca adulti, de cele mai multe ori parintii „pica” in capcana impresionabilitatii emotionale, inconstient plasata de catre copii. Ei exceleaza in „a simti” starile afective pe care le au parintii si devin fini observatori, focusati pe nevoile si interesele lor, doar.

OBSERVATIA si EXPERIMENTAREA sunt cele doua instrumente pe care le folosesc, pentru a invata. Cum actioneaza la nivel inconstient? Este simplu: Simt, aplica cu perseverenta (actioneaza, pana la limita la care comportamentul nostru corespunde nevoilor lor, inconstiente) si cer parintilor sa le fie validat comportamentul. De fapt, atitudinea adultilor este cea care „da girul” ca ei sa continue sa actioneze, in conformitate cu dorintele si nevoile lor.

Cabinet Psihologic – Cum ne pot manipula emotional, copiii!?

Una dintre cele mai importante nevoi resimtite de copil este cea de apartenenta la familie. Nevoia de CEILALTI, tradusa neconstient de catre copil prin „am si eu loc in familie”, creeaza un sentiment de SIGURANTA si dezvolta aptitudinea de a comunica. Cu alte cuvinte, daca un copil simte ca are un loc in familia lui, el se simte in siguranta si CONECTAT cu membrii familiei. In cazul in care aceasta actiune de conectare este afectata de catre comportamentul unuia sau chiar a ambilor parinti, reactia copilului are scopul de „a fi remarcat mereu”: comportament de atragere nejustificata a atenției.

M-as opri la acest comportament „gresit” al copilului, pentru ca este cel mai des intalnit. Ca exemple intalnite la cabinetul de psihologie pot enumera: tipa, bate din picior, se agata de parinte implorandu-l sau refuza sa asculte ceea ce i se spune, fugind si ascunzandu-se. Astfel el transmite parintilor ca nu se simte „auzit” si „inteles” de catre ei, deci simte ca nu apartine familiei.

Psihoterapeut Brasov – Silvia Doriana Souca

Este datoria parintilor, in calitate de adulti sa identifice cat de „exasperati” sunt si sa incerce sa se linisteasca, inainte de a REACTIONA la provocarile celor mici. In cazul in care nu reusesc si se enerveaza, copilul simte ca a reusit sa le capteze atentia si comportamentul lui este validat (invatat).

Acest tip de comportament este cel mai frecvent intalnit la copii cu varste cuprinse intre 3 si 6 sau 7 ani. Este extrem de important pentru parinti sa identifice si sa gestioneze corect acest tip de comportament ca sa evite perpetuarea lui la varste mai mari si transformarea in alte comportamente ca:

– Lupta de putere – copilul incearca sa isi controleze parintii, mascand inconstient un sentiment de inadecvare ;

– Răzbunarea – copilul crede ca este nedreptatit si alege sa-si raneasca parintii, aratandu-le cat este el de ranit; astfel mascheaza inconstient un sentiment de neglijare;

– Retragerea – copilul renunta, nu mai incearca sa actioneze si se retrage, renunta sa mai comunice cu parintii; astfel mascheaza o teama de eșec in relationarea cu autoritatea parentala, care poate determina aparitia unui sentiment de inferioritate la varsta adolescentina sau de adult tanar.

Psiholog Brasov – Cum ne pot manipula emotional, copiii!?

Revenind la diversele modalitati prin care copiii isi pot manipula emotional parintii, pot afirma ca NU exista retete sigure si infailibile pe care parintii sa le aplice. In calitate de adulti, ei au posibilitatea de:

1. a-si identifica propriile emotii generate de comportamentul provocator al copiilor si a le gestiona astfel incat sa evite reactia in relatia cu copii;
2. a fi fermi atunci cand aplica o pedeapsa si a nu ceda insistentelor copiilor (consecventa);
3. a avea rabdare cu cei mici si a incerca sa afle ce se ascunde in spatele acelui comportament nedorit.

Atentie: Modul in care le aratam afectiunea, chiar si atunci cand sunteti puternic provocati, ii invata sa o manifeste la varsta adulta!

Programeaza Intalnire

“Cea mai mare glorie nu o dobandesti atunci cand nu esti doborat, ci atunci cand te ridici dupa ce ai cazut”- Confucius.