SUPRASOLICITAREA – Psiholog Brasov.  In cazul femeilor apare frecvent si este usor de identificat in cadrul sedintelor de psihoterapie. In prezent, femeile simt ca au „mai multe de facut” ca niciodata! La serviciu sar frecvent peste pranz si fac des ore suplimentare. Acasa, isi asuma destul de des, cea mai mare parte a muncii casnice si cea de „resposabil cu educarea copiilor”.

De cele mai multe ori aceste alegeri pe care le fac, sunt de factura constienta sau inconstienta, uneori. Vorbim de fapt, despre o pendulare intre rolurile asumate in domeniul profesinal, social si familial. Isi doresc sa fie sotii si mame bune, un copil grijuliu al parintilor care au crescut-o, si un profesionist cat mai apreciat… ce sa mai vorbim despre un prieten bun gata sa ajute, ori de cate ori simte ca prietena cea mai buna are nevoie de sprijinul ei.

Nu credeti ca este prea mult?!… Acesta suprasolicitare este urmata invariabil, de senzatia „ca-si pierd controlul” si cedeaza afectiv, amplificandu-si perceptiile de non-valoare si sentimente ca: vinovatie, regret si multe altele.

Cu expresii de genul: „N-am timp nici sa mor!”, „Sunt obligata sa fac bine, ceea ce am de facut!”, „N-am alta solutie!” sau „Nu vad nici o scapare!” m-am confruntat des la cabinetul de psihologie din Brasov. Ele exemplifica clar imaginea de „cusca” pe care si-o contruiesc, prin creerea de scenarii dis-tructive care le afecteaza respectul de sine.

Specialistii, prin studiile facute, au ajuns la concluzia ca peste 40% dintre femeile care lucreaza resimt un stres considerabil la serviciu. Inclusiv cela care obtin satisfactii profesionale recunoscute, prezinta valori crescute ale hormonilor de stres, la intoarcerea acasa dupa serviciu, cauza fiind datorata res-ponsabilitatilor asumate si acolo.

Totusi este necesar sa mentionam si aspectele favorabile organismului care sunt activate prin ras-punsul la stres (reactia organica in fata pericolului fizic de tip: flight, fight & freeze) si care este gene-rata prin secretia adrenalinica. In astfel de situatii consumul energetic necesar refacerii organis-mului, este major. Poate fi afectata calitatea somnului, suprasolicita sistemul circulator, scade imuni-tatea prin aparitia vulnerabilitatii in fata agentilor patogeni (răceli repetate, afecțiuni diverse, boală majoră), apar modificari ale greutatii corporale, dar si ale starilor afective: modificari atitudinale si comportamentale.

Este mult popularizata ideea cu privire la efectul nociv al stresului in plan fizic: În timpul perioadelor de stres, sistemul nervos declanseaza eliberarea hormonilor de stress: adrenalina, neorepinefrina si cortizonul. Ele stimulează, teoretic orice sistem din organism. De exemplu, determina trecerea glucidelor si lipidelor in fluxul sangvin pentru a furniza rapid energie. Tensiunea arteriala crește, iar pulsul se accelerează, pentru a stimula circulația sângelui către mușchii de la nivelul membrelor superioare și inferioare. Respirația se amplifică, ceea ce furnizeaza musculaturii o cantitate mai mare de oxigen. Sângele coagulează mai ușor, ca prevenție în fața unor leziuni, iar transpirația crește, pentru a răci organismul, în această stare de activare. Toate acestea sunt mecanisme de aparare organica, care au rolul de a proteja organismul.

SUPRASOLICITAREA – Psiholog Brasov

Din punct de vedere psihologic, factorii care au un rol important in modificarea echilibrului organic datorat stresului, sunt: presiunea timpului, diversitatea și dificultatea responsabilitatilor asumate urmate de instalarea dispozitiilor emotionale de tip depresiv. Nu sunt singurii indicatori care pot fi analizati de catre fiecare, dar sunt usor de observat si se poate actiona cu usurinta asupra lor.

Perceperea timpului ca fiind insuficient pentru rezolvarea tuturor problemelor, poate fi usor modificata prin auto-analizarea actiunilor personale si prioritarizarea acestora; astfel dispare perceptia presiunii. Diversitatea si dificultatea responsabilitatilor este in directa legatura cu dorinta de a demonstra capabilitatea si valoarea personala; aceeasi auto-analizare a actiunilor personale si prioritarizarea, poate anula perceptia apasatoare a responsabilizarii. In cazul dispozitiilor depresive (popular: depresie), importanta factorului este determinata de repetitivitatea lor si reducerea timpului dintre manifestari.

Cu alte cuvinte, ceea ce este usor de observat de catre oricine, ar fi : intensitatea episodului depresiv si timpul dintre episoade. Puteti estima usor acesti doi indicatori, ca apoi sa decideti ce anume veti face. Retineti ca este normal sa experimentati de cateva ori pe an, aceste stari, dar daca ele se repeta intr-un interval mai scurt de timp, atunci este necesar sa actionati.

Ca o ultima informatie referitoare la acest ultim factor adus in discutie, ar fi sa tineti cont ca el poate fi considerat un factor de risc primar pentru boala cardiovasculară. Stress-ul crește tensiunea arteri-ala, ceea ce lezeaza endoteliul arterial. În același timp, substanțele eliberate în timpul perioadelor de stress, cum ar fi acizii grași, sunt atrase în zona lezată a vaselor sangvine. Aceasta conduce la dezvoltarea placilor arterosclerotice, depozite de lipide (îngrășarea) care pot bloca fluxul arterial. In astfel de situatii, crește riscul de coagulare care poate produce un infarct miocardic. Lipidele se orientează, către zona taliei, ingrosand-o. De asemenea, extremele emotionale suprimă producția de testosteron a organismului, hormon care ajută la controlul grăsimii abdominale.

Cercetatorii au identificat zeci de simptome fizice asociate cu suprasolicitarea la stres, dintre care as putea mentiona: astenie, cefalee sau migrene frecvente, răceli sau gripă frecvente, astm sau respira-tie șuierătoare, tulburări de somn, tensiune sau dureri musculare, greață, reducerea apetitului sexual căderea părului, consum prea mic sau prea mare de alimente.

Răspunsul la stress apare foarte rapid. Este proiectat pentru a vă salva viața în situații de urgență. O data ce pericolul a trecut, organismul revine treptat la starea normala.

In majoritatea zilelor, bineinteles, stress-ul nu reprezintă o amenințare de ordin fizic.

Silvia Souca – 3.03.2019