Violenta si hartuire – Cabinet Psihologic Brasov
Violenta si hartuire. Zilele trecute o stire care prezenta o situatie de manifestare a violentei in randul adolescentilor a devenit virala pe internet. Nu este nici prima, nici ultima de acest gen! … Acest fenomen „ia amploare” in foarte multe dintre societatile actuale, datorita acumularilor emotionale dificil de gestionat, in cazul adolescentilor.
In cadrul cabinetului de psihologie m-am confruntat deseori cu „victimele” acestor situatii! Fie ca am discutat cu adolescenti, fie ca m-am confruntat cu adulti si adulti tineri, care mi-au prezentat amintiri dureroase in care au experimentat UMILINTA. Efectele resimtite emotionale nu dispar imediat, nici intr-un timp anume, daca sunt „ingropate” si persoana care a fost „victima” nu discuta despre ele pentru a-si intelege emotia traita.
In aceast scurt articol incerc sa explic relatia biunivoca „victima-agresor” in cazul adolescentilor si sa clarific aspectele psihologice care o determina. As dori sa clarific de la inceput, pozitia adoptata de mine in cadrul acestui articol: Doresc sa explic procesele psihologice care determina aparitia si validarea comportamentului violent. Nu justific actiunea in sine si nu o aprob!
Violenta si hartuire – Psihoterapeut Silvia Doriana Souca
Agresivitatea in comportament si tendinta catre agresivitate este usor de observat in cazul temperamentelor colerice. Este datoria parintilor sa observe si sa caute solutii pentru stoparea reactivitatii agresive, inca din copilarie. Comportamente de genul: „musca”, „scuipa”, „loveste”, „tipa” este indicat sa fie observate si gestionate similar, dar nu cu aceeasi intensitate. Apoi este necesar sa intrebati copilul cum s-a simtit…si abia apoi sa ii explicati ferm, motivul pentru care nu sunteti de acord cu ceea ce face. Astfel evitati validarea agresivitatii comportamentale.
Desigur o alta componenta importanta o reprezinta personalitatea. In cazul adolescentilor vorbim despre o directie in formarea ei. Foarte putini dintre parinti sunt interesati de acest aspect, datorita faptului ca ei insisi nu „dau importanta” emotiilor. Ca atare, nefiind focusati pe aceasta directie, explicatiile referitoare la emotii, lipsesc din discutiile cu adolescentii.
Psiholog Brasov – Cabinet Psihologie
In situatia prezentata mai sus: relatia victima-agresor, primeaza propria reactivitate emotionala, cand este primita informatia. Aici vorbim de FURIE ca emotie de baza, insotita de revolta, dezgust, dispret, ca emotii mixte. De aceea este important ca sa nu emitem judecati sub impulsul acestei emotii proprii. Este necesar sa intelegem si atitudinea agresorului pentru a evita aceasta situatie. In cazul adolescentilor, de obicei intr-un conflict deschis, agresorul manifesta emotii ca furie, ura, aversiune, respingere, ranchiuna si victima manifesta emotie ca frica (de baza) si spaima, panica, oroare in momentul agresiunii, ca apoi sa apara umilinta, nesiguranta, disperare si durere ca emotii mixte ce apar in tabloul emotiei de baza cunoscuta sub numele de tristete. Este important de observat ca si in cazul agresorului, acesta se confrunta cu emotii distructive neintelese si neacceptate. Hartuirea intra in categoria conflictelor „mocnite” care presupun o descarcare emotionala repetitiva, a carei intensitate poate creste exponential. De obicei se finalizeaza print-un conflict agresiv deschis. Un alt aspect important este reprezentat de „manipularea emotionala” generata de comportamentul instigator si „efectul de turma” des intalnit in grupurile de adolescenti.
In final as dori sa adaug ca este extrem de important sa intelegem motivele agresorului care conduc catre un comportament agresiv, pentru a dezamorsa situatia conflictuala, nu a o accentua. A raspunde cu violenta la violenta, nu rezolva favorabil un conflict!
Comenteaza